Misiuni spatiale in Sistemul Solar

Inca de la inceputul erei spatiale s-a realizat ca omul nu poate ajunge cu usurinta in cosmos. Are nevoie de alimente, aer respirabil si tot felul de conditii pentru a caror indeplinire se cheltuiesc sume foarte mari. Un exemplu il reprezinta misiunile Apollo. Faptul ca 12 oameni au pasit pe Luna, intre anii 1969 si 1972, a costat 145 de miliarde de dolari (valoarea actuala). Destul de mult pentru doar 381 kg de roci lunare, aduse pe Terra! Cam cat ar costa o misiune spre Marte, care nu poate dura mai putin de trei ani (nicio misiune Apollo nu a depasit 10-12 zile!)? Costurile ar fi imense, indiferent de agentia care ar indrazni sa realizeze acest lucru.

Iata motivul pentru care, in prezent, planetele si satelitii lor, asteroizii, cometele si Soarele sunt studiate de sonde spatiale automate, care pot functiona in conditii vitrege, sunt mici (putin costisitoare) si pot fi chiar refolosite. In momentul lansarii, sondelor li se imprima o viteza si o directie, traiectoria fiind calculata dinainte si aleasa astfel incat misiunea sa coste cat mai putin sau, in caz ca ar dura prea mult, sa ajunga cat mai repede. Fiecare sonda spatiala este dotata cu instrumente care iau imagini, studiaza compozitia obiectelor in mai multe lungimi de unda, masoara nivelul de radiatie, determina inaltimea sau adancimea formelor de relief etc.

22 de sonde in Sistemul Solar

• Soarele este studiat de sondele SOHO (NASA), Stereo A si B (NASA) si Hinode (Japonia). Toate observa un soare calm, fara pete sau eruptii mari. SOHO a descoperit ca valoarea razelor cosmice este la minim, in intreg Sistemul Solar. Stereo A si B sunt doua sonde identice, care observa Soarele din locuri diferite. Stereo A se afla la 61 grade inaintea Terrei iar Stereo B la 57 grade in urma. Observand Soarele din locuri diferite se poate creea o imagine tridimensionala a acestuia. Sonda japoneza Hinode (JAXA) studiaza si ea un Soare calm, aflat la minim de activitate.

• Planeta Mercur tocmai a fost „vizitata” de sonda MESSENGER (NASA). Aceasta a trecut la numai 260 km de suprafata planetei, in ziua de 29 septebmrie, cu scopul de a accelera pentru ca viteza ei sa fie egala cu cea a planetei. Pe 18 martie 2011, sonda va deveni satelit al lui Mercur. In timpul survolului, computerul de la bord a intrat in „safe-mode”, dar in prezent a fost repornit.

• Venus are ca satelit, inca din aprilie 2006, sonda Venus Express (sonda europeeana). Misiunea se termina oficial pe 31 decembrie dar va fi prelungita cu inca trei ani. Zborul pana la planeta a durat numai 155 de zile. Orbita sondei este alungita, cel mai apropiat punct de Venus fiind la 250 km, iar cel mai indepartat la 66.000 km.

• Luna este studiata de Lunar Reconnaissance Orbiter (NASA) care ajuns acolo in iunie 2009. Sonda fotografiat, printre altele, urmele astronautilor care au pasit pe Luna.

• Cea mai „vizitata” este planeta Marte. In prezent, pe suprafata se afla doua mini-rovere, vehicule ce au ajuns acolo in 2004, numite Spirit si Opportunity. Zeci de mii de imagini au fost trimise de acestea, toate accesibile pe site-ul misiunii. Opportunity a descoperit ca zona unde a asolizat a fost, acum multe miliarde de ani, o mare putin adanca. Se indreapta in prezent spre un crater. Spirit este blocat de cateva luni intr-o duna de nisip si se fac eforturi (pe Terra) pentru a fi deblocata.

Pe orbita in jurul planetei se afla trei sonde. Mars Reconnaissance Orbiter (NASA) care recent a observat cratere noi aparute pe suprafata. In prezent sonda se afla in safe-mode si nu a fost repornita. Mars Reconnaissance Orbiter este folosita si ca releu de transmisie a datelor altor sonde martiene catre radiotelescoapele de pe Terra. Mars Express (ESA) este o sonda identica cu Venus Express. Printre alte observatii, sonda ia imagini ale planetei folosind o web camera. Imaginile sunt accesibile tuturor pe un site numite „Mars Webcam”. Mars Odyssey (NASA) este cea mai batrana sonda care studiaza planeta Marte. A ajuns acolo in octombrie 2001. Pe site-ul misiunii se pot gasi zeci de mii de imagini.

• Planeta cu inele, Saturn, are un satelit „pamantean” din 2004, in persoana sondei spatiale Cassini (NASA). Sonda este una dintre cele mai mari lansate vreodata, fiind cat un autobuz. La sfarsitul lui septembrie, timp de cateva zile, nu s-a putut comunica cu ea pentru ca se afla in spatele Soarelui, Saturn fiind in conjunctie. Se afla la 118-a revolutie in jurul planetei si pe 12 octombrie va trece foarte aproape de satelitul Titan. Aceasta manevra va aduce sonda pe o orbita care ii va permite sa viziteze si alti sateliti de-ai lui Saturn.

• Si mai departe se afla, inca functionale, sondele Voyager 1 si Voyager 2. Amandoua au peste 32 de ani de functionare si inca sunt folosite. Au ajuns, in zone diferite, intr-un loc unde vantul solar se intalneste cu radiatia emisa de alte stele si incetineste, un fel de margine a Sistemului Solar. Sondele au raspuns la comenzi pe 31 iulie.

• Alte sonde spatiale sunt in drum spre planete, comete, asteroizi sau chiar Terra.

International Cometary Explorer (NASA) se afla pe drum spre Terra, pe care o va survola in 2014. Aceasta trecere va trimite sonda spre unul din locurile unde gravitatiile Soarelui si ale Terrei sunt egale sau o va trimite pe o traiectorie care ii va permite vizitarea cometei Wirtanen, in decembrie 2018.

Sonda DAWN (NASA) foloseste motorul ionic, un tip experimental de motor, pentru a se deplasa spre asteroidul Vesta, unde va ajunge in iulie 2011. Deep-Impact (NASA), o sonda care a ajuns pe prima pagina a ziarelor in iulie 2004, cand a studiat de aproape impactul unui obiect cu nucleul cometei Tempel 1, se afla pe drum spre cometa 103P/Hartley 2, la care va ajunge in decembrie 2010. O alta sonda care are ca destinatie o cometa este Stardust (NASA). Va ajunge la cometa Tempel 1 in februarie 2011. Stardust a trecut la numai 236 km de nucleul unei alte comete, Wild 2, si a captat material ejectat de acesta, pe 2 ianuarie 2004.

Hayabusa (JAXA) se intoarce la planeta noastra dupa ce a captat material de la suprafata asteroidului Itokawa in noiembrie 2005. Va ajunge pe Pamant, impreuna cu pretiosul material in iunie 2010.

Asteroidul Lutetia va fi vizitat de sonda Rosetta (NASA) in iulie 2010. In prezent aceasta se apropie de Terra si va trece foarte aproape de ea pe 13 noiembrie.

In drum spre misterioasa planeta pitica Pluto se afla New Horizons (NASA). A fost lansata in ianuarie 2006 si a devenit cea mai rapida sonda. A trecut pe langa Jupiter dupa numai un an si acum se afla undeva intre orbitele planetelor Saturn si Uranus. Va ajunge la Pluto in vara lui 2015.